2 definiții pentru dislocator
Explicative DEX
DISLOCATOR s. n. unealtă agricolă cu ajutorul căreia se dislocă din sol rădăcinile de morcov, sfeclă etc. (< disloca + -tor)
Ortografice DOOM
dislocator s. n., pl. dislocatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dislocator
dislocator substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dislocator, dislocatoaresubstantiv neutru
- 1. Unealtă agricolă cu ajutorul căreia se dislocă din sol rădăcinile de morcov, sfeclă etc. MDN '00
etimologie:
- disloca + -tor MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.