opțiuni
  • info

11 definiții pentru disjunct

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISJUNCT, -Ă, disjuncți, -te, adj. Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au elemente comune. – Din lat. disjunctus. Cf. fr. disjoint.

disjunct, ~ă a [At: LM / Pl: ~cți, ~e / E: lat disjunctus cf fr disjoint] 1 Care separă Si: disjunctiv (1). 2 Care deosebește Si: disjunctiv (2). 3 Care exclude Si: disjunctiv (3). 4 (Mat; îs) Mulțimi ~e Mulțimi care nu au nici un element comun.

DISJUNCT, -Ă, disjuncți, -te, adj. (Rar) Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au nici un element comun. – Din lat. disjunctus. Cf. fr. disjoint.

DISJUNCT, -Ă adj. Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte – mulțimi care nu au elemente comune. [Cf. it. disgiunto, fr. disjoint, lat. disiunctus].

DISJUNCT, -Ă adj. despărțit, separat. ◊ (mat.) mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au nici un element comun; (muz.) trepte disjuncte = trepte ale gamei care nu se succed imediat. (>lat. disiunctus; după fr. disjoint)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

disjunct adj. m., pl. disjuncți; f. disjunctă (desp. -junc-tă), pl. disjuncte

disjunct adj. m., pl. disjuncți; f. disjunctă (-junc-tă), pl. disjuncte

disjunct adj. m., pl. disjuncți; f. sg. disjunctă (sil. -junc-), pl. disjuncte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISJUNCT adj. v. disjunctiv.

disjunct adj. v. DISJUNCTIV.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

disjunct v. conjunct.

Intrare: disjunct
disjunct adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disjunct
  • disjunctul
  • disjunctu‑
  • disjunctă
  • disjuncta
plural
  • disjuncți
  • disjuncții
  • disjuncte
  • disjunctele
genitiv-dativ singular
  • disjunct
  • disjunctului
  • disjuncte
  • disjunctei
plural
  • disjuncți
  • disjuncților
  • disjuncte
  • disjunctelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

disjunct, disjunctăadjectiv

  • 1. Despărțit, disjunctiv, separat. DEX '09 DN
    sinonime: despărțit disjunctiv separat
    • 1.1. matematică Mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au elemente comune. DEX '09 DN
    • 1.2. muzică Trepte disjuncte = trepte ale gamei care nu se succed imediat. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.