DISILÁBIC, -Ă adj. Bisilabic, de două silabe. [< fr. dissyllabique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISILÁBIC, -Ă adj. bisilabic. (< fr. dissyllabique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

disilábic adj. m., pl. disilábici; f. sg. disilábică, pl. disilábice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* disilábic, -ă adj. (di- și silabic. V. mono-silab). Gram. Compus din doŭă silabe.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink