DISCOTÉCĂ, discoteci, s. f. 1. Colecție de discuri (4); p. ext. mobilă cu rafturi în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru păstrarea și audierea discurilor1. 2. Local în care se ascultă muzică modernă înregistrată și se dansează. – Din fr. discothèque.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOTÉCĂ ~ci f. 1) Colecție de discuri muzicale aranjate într-o anumită ordine. 2) Mobilă cu rafturi unde se păstrează aceste discuri. 3) Încăpere specială pentru păstrarea și audierea discurilor. 4) Petrecere cu dans (seara sau noaptea). 5) Local unde are loc o asemenea petrecere. /<fr. discotheque
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOTÉCĂ s.f. Colecție de discuri muzicale; (p. ext.) mobilă pentru păstrarea discurilor. ♦ Încăpere în care se păstrează și se audiază discuri. [< fr. discothèque, cf. fr. disque – disc, gr. theke – dulap].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOTÉCĂ s. f. 1. colecție de discuri (2); (p. ext.) mobilă pentru aceasta. 2. loc de reuniune, club unde se poate asculta muzică sau dansa după muzică înregistrată. (< fr. discothèque)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
discotécă s. f., g.-d. art. discotécii; pl. discotéci
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
discotécă s.f. (muz.) Loc în care se ascultă și se dansează după muzică modernă înregistrată ◊ „Vizitatorii găsesc reîntinerit și Cazinoul din Mamaia, care a fost supus unor lucrări de reamenajare, adăpostind în prezent o berărie cu 115 locuri, o cofetărie cu 120 de locuri, o discotecă cu 140 de locuri.” R.l. 5 V 79 p. 5; v. și Pr.R.TV 16 XII 78 p. 14; v. și maxișah (1970), disc-jokey, minivacanță, rockotecă (din fr. discothèque, it. discoteca, engl. discotheque; BD 1966; L. Seche în LR 3/77 p. 270, atestare din 1969; LTR; DN – alte sensuri, DEX, DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
discotecă (‹ gr. diskos „disc” și theké „dulap”), arhivă de discuri*. V. fonotecă.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bar-discotécă s.n. Bar cu specific de discotecă ◊ „Anul acesta complexul vine cu noutăți: un camping cu 13 căsuțe cochete suspendate pe stâlpi, un bar-discotecă, al cărui program a debutat sâmbătă cu muzică excelentă, stereofonică și cu orgă de lumini.” I.B. 9 VII 73 p. 3 (din bar + discotecă, după fr. bar-discothèque; DMC 1968)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink