descompún, -pús, a -púne v. tr. (d. compun, după fr. décomposer). Separ, desfac în elementele luĭ ceĭa ce era compus: a descompune apa. Corup, stric, alterez: căldura descompune carnea. – Și dis-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

* discompún V. descompun.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink