discografie sf [At: M 1974, nr. 9, 31 / Pl: ~ii / E: eg discography, fr discografie] 1 Evidența înregistrărilor pe disc¹ (13), indicându-se titlul, autorul piesei, numele interpreților etc. 2 (Spc) Catalog de discuri muzicale. 3 Listă cu succesiunea înregistrărilor unui cântăreț. 4 (Med) Radiografie a unui disc (7) intervertebral.

DISCOGRAFIE s.f. 1. (Muz.) Evidența înregistrărilor pe disc, cu indicarea titlului, a autorului piesei, numele interpreților etc. ♦ Catalog de discuri muzicale. 2. Radiografie a nucleului unui disc intervertebral. [Gen. -iei. / < fr. discographie, cf. engl. discography].

DISCOGRAFIE s. f. 1. studiu științific al înregistrărilor pe disc (2). 2. totalitatea înregistrărilor pe discuri ale unui autor sau interpret. ◊ catalog de discuri muzicale. 3. radiografie a unui disc intervertebral. (< fr. discographie, engl. discography)

discografie s. f. (muz.) Înregistrare pe disc ◊ „O criză a discografiei?” Sc. 6 II 81 p. 5 (din fr. discographie; PR 1962; DN3, DEX-S)

DISCOGRAFIE ~i f. Totalitate a discurilor înregistrate de un cântăreț de o formație etc. /<fr. discographie

discografie (desp. -co-gra-) s. f., art. discografia, g.-d. art. discografiei; pl. discografii, art. discografiile (desp. -fi-i-)

*discografie (-co-gra-) s. f., art. discografia, g.-d. art. discografiei; pl. discografii, art. discografiile

discografie s. f., art. discografia, g.-d. art. discografiei

discografie (< gr. diskos „disc” și graphein „a scrie”) 1. Studiu științific asupra înregistrărilor pe disc*, analizate sub dublul aspect al realizării artistice și tehnice. 2. Totalitatea înregistrărilor pe discuri ale unui autor sau interpret. V.: fonotecă.

DISCO- „disc, rotund, rotat”. ◊ gr. diskos „disc” > fr. disco-, it. id., engl. id., germ. disko- > rom. disco-. □ ~bol (v. -bol), s. m., atlet grec care practica aruncarea discului; ~carp (v. -carp), s. n., apoteciu în formă de disc, pe care se găsește stratul himenial al ascomicetelor; ~fil (v. -fil₁), s. m. și f., amator de discuri muzicale; ~filie (v. -filie₁), s. f., pasiune pentru discuri; ~for (v. -for), adj., care poartă un disc; ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a nucleului unui disc intervertebral; ~id (v. -id), adj., în formă de disc; sin. discoidal; ~lite (v. -lit₁), s. n. pl., formațiuni rotunde sau elipsoidale, concentrice, prezente în nămolurile calcaroase batiale sau în depozitele cretoase; ~micete (v. -micete), s. f. pl., ordin de ciuperci din clasa ascomicetelor, cu corpul de fructificație în formă de disc sau de cupă; ~patie (v. -patie), s. f., stare patologică a discurilor intervertebrale; ~podiu (v. -podiu), s. n., receptacul floral în formă de disc; ~radiculografie (v. radiculo-, v. -grafie), s. f., metodă radiologică de punere în evidență a spațiului discal și a rădăcinilor nervoase rahidiene; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Colecție de discuri muzicale. 2. Încăpere special amenajată pentru păstrarea și audierea discurilor.