discobólă s. f., g.-d. art. discobólei; pl. discobóle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOBÓL, -Ă, discoboli, -e, s. m. și f. Atlet aruncător de disc1. – Din fr. discobole, lat. discobolus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOBÓL ~i m. Sportiv care participă la proba de aruncare a discului. /<fr. discobole, lat. discobolus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOBÓL s.m. (La vechii greci) Aruncător cu discul. [< lat. discobolus, gr. diskobolos < diskos – disc, bole – aruncare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISCOBÓL, -Ă s. m. f. atlet care practică aruncarea discului. (< fr. discobole, gr. diskobolos)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
discoból s. m., pl. discobóli
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
* discoból m., pl. ĭ (vgr. diskobolós, d. lat. discóbolus. V. parabolă, balistică). În vechime, atlet care se exercita aruncînd cu discu.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink