DISARTRÍE, disartrii, s. f. (Med.) Articulare defectuoasă a cuvintelor. – Din fr. dysarthrie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISARTRÍE s.f. (Med.) Articulare defectuoasă a cuvintelor. [< fr. dysarthrie, cf. gr. dys – greu, arthron – articulație].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISARTRÍE s. f. tulburare de limbaj constând din articularea defectuoasă a cuvintelor. (< fr. dysarthrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

disartríe s. f. (sil. mf. dis-), art. disartría, g.-d. art. disartríei; pl. disartríi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink