12 definiții pentru dipol
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIPOL, dipoli, s. m. 1. Circuit electric cu două borne de acces pentru conectarea la o rețea exterioară. 2. (În sintagma) Dipol electric = a) sistem de două sarcini electrice apropiate, egale și de semn contrar; b) antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate simetric. – Din germ. Dipol, fr. dipôle.
dipol sm [At: DEX / Pl: ~i / E: fr dipôle, ger Dipol] 1 Circuit electric sau rețea electrică prevăzută cu două borne de acces pentru conectare la o rețea exterioară. 2 (Îs) ~ electric Sistem cu două sarcini electrice apropriate, egale și de semn contrar. 3 (Îas) Antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate simetric.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIPOL, dipoli, s. m. 1. Circuit electric sau rețea electrică prevăzută cu două borne de acces pentru conectarea la o rețea exterioară. 2. (În sintagma) Dipol electric = a) sistem de două sarcini electrice apropiate, egale și de semn contrar; b) antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate simetric. – Din germ. Dipol, fr. dipôle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIPOL, dipoli, s. m. Fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici apropiați și de nume contrare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIPOL s.m. (Fiz.) Fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici egali și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. [Cf. germ. Dipol, fr. dipôle].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIPOL s. m. fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici sau magnetici, egali în valoare absolută și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. (< fr. dipôle)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIPOL ~i m. 1) Circuit electric cu două borne de acces care nu are alte cuplaje cu circuitele exterioare. 2) Ansamblu al celor doi poli ai unui magnet. 3) telecom. Antenă de emisie sau de recepție. /<germ. Dipol, fr. dipôle
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dipol s. m., pl. dipoli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dipol s. m., pl. dipoli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dipol s. m., pl. dipoli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DIPOL s. (FIZ.) dublet. (~ electric.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIPOL s. (FIZ.) dublet. (~ electric.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dipol, dipolisubstantiv masculin
- 1. Circuit electric cu două borne de acces pentru conectarea la o rețea exterioară. DEX '09
- diferențiere Fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici apropiați și de nume contrare. DLRLC DNsinonime: dublet
-
- Dipol electric = sistem de două sarcini electrice apropiate, egale și de semn contrar. DEX '09 DEX '98
- Dipol electric = antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate simetric. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Dipol DEX '09 DEX '98 DN
- dipôle DEX '09 DEX '98 DN