3 definiții pentru diploic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
diploic, ~ă a [At: DN3 / P: ~plo-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr diploïque] (Atm) Referitor la diploe.
DIPLOIC, -Ă adj. Referitor la diploe. [Pron. -plo-ic. / < fr. diploïque]
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIPLOIC, -Ă adj. referitor la diploe. (< fr. diploïque)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: diploic
diploic adjectiv
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
diploic, diploicăadjectiv
- 1. Referitor la diploe. DN
etimologie:
- diploïque DN