13 definiții pentru dental (adj.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENTAL, -Ă, dentali, -e, adj., s. f. (În sintagma) Consoană dentală (și substantivat, f.) = care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori. – Din fr. dental.
dental1, ~ă sf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~le / E: fr dental] (Consoană) care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENTAL, -Ă, dentali, -e, adj. (Fon.; despre consoane) A cărui ocluziune sau constricțiune se produce între vîrful limbii și dinții incisivi superiori sau inferiori. Sunetele «t», «d», «s», «z» sînt consoane dentale. ◊ (Substantivat, f.) Dentala «d» este o consoană sonoră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENTAL, -Ă adj., s.f. (Consoană) care se articulează atingînd cu vîrful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori. [< fr. dental].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENTAL2, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea dinților incisivi, superiori sau inferiori, cu vârful limbii. (< fr. dental)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DENTAL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre consoane) Care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi. /<fr. dental
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dental a. 1. ce ține de dinți; nerv dental; 2. consonante ce se rostesc atingând dinții cu limba: d și t sunt sunete dentale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*dentál, -ă adj. (lat. dentalis, d. dene, dentis, dinte). Gram. Se zice despre consonantele care se pronunță punînd limba pe dințĭ, ca d, t. S.f. O dentală, o consonantă dentală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dintal, ~ă a vz dental
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dental (despre sunete) adj. m., pl. dentali; f. dentală, pl. dentale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dental (despre sunete) adj. m., pl. dentali; f. dentală, pl. dentale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dental adj. m., pl. dentali; f. sg. dentală, pl. dentale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DENTAL, -Ă adj. (< fr. dental): în sintagma consoană dentală (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dental, dentalăadjectiv
- 1. (Consoană) care se articulează atingând cu vârful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori. DLRLC DN
- Sunetele «t», «d», «s», «z» sunt consoane dentale. DLRLC
-
etimologie:
- dental DN