DIMORFÍSM s. n. 1. Proprietate a unei substanțe de a cristaliza în două forme deosebite. 2. Existența a două forme distincte la una și aceeași specie de animale sau de vegetale (în funcție de sex, de sezon etc.). – Din fr. dimorphisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMORFÍSM n. 1) biol. Existența a două tipuri structurale la aceeași specie de animale sau de vegetale. 2) chim. Proprietate a unor substanțe de a cristaliza în două forme deosebite. /<fr. dimorphisme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMORFÍSM s.n. 1. Însușire pe care o au unele substanțe chimice sau unele minerale de a cristaliza în două forme diferite. 2. Existența la aceeași specie animală sau vegetală a două forme specifice distincte. [< fr. dimorphisme, cf. gr. dis – dublu, morphe – formă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMORFÍSM s. n. 1. însușire a unor substanțe sau minerale de a cristaliza în două forme diferite. 2. (biol.) prezența în aceeași specie a unor caractere distincte, proprii celor două sexe. (< fr. dimorphisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dimorfísm s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* dimorfízm n., pl. e. Calitatea de a fi dimorf.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink