O definiție pentru dimicoton
Arhaisme și regionalisme
dimicoton s.m. (reg., înv.) pânză de bumbac lucioasă pentru căptușeală.
Intrare: dimicoton
dimicoton substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)