11 definiții pentru «diligență»   declinări

DILIGÉNȚĂ1, diligențe, s. f. Trăsură mare, acoperită, cu care se făcea în trecut transportul regulat de poștă și de călători pe distanțe mai lungi; poștalion. – Din fr. diligence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ2, diligențe, s. f. (Livr.) Sârguință, osteneală; zel. promptitudine. – Din lat. diligentia, fr. diligence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ ~e f. înv. Trăsură mare, cu multe locuri, care servea ca mijloc de transport pentru pasageri și poștă la distanțe mari; poștalion. /<fr. diligence
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ1 s.f. Silință, sârguință. [< lat. diligentia, cf. fr. diligence].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ2 s.f. (În trecut) Trăsură mare cu cai, folosită la transportul în comun al călătorilor, care mergea mai repede decât trăsurile obișnuite. [< fr. diligence].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ1 s. f. silință, sârguință, zel. (< lat. diligentia, fr. diligence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ2 s. f. trăsură mare cu cai, folosită în trecut, la transportul regulat de poștă și călători pe distanțe lungi; poștalion. (< fr. diligence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ s. poștalion, poștă, (înv.) menzil, olac. (~ transporta călători și corespondență.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DILIGÉNȚĂ s. v. hărnicie, râvnă, silință, sârguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

diligénță (trăsură mare, sârguință) s. f., g.-d. art. diligénței; pl. diligénțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* diligénță f., pl. e (fr. diligence, d. lat. diligentia. V. predilecțiune). Promptitudine. (Rar). Mare trăsură publică închisă (omnibus) pentru călătorie pe unde nu e cale ferată (Azĭ e înlocuită de automobilu de curse).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink