dilétnic V. deletnic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

delétnic, -ă adj. (d. în-delete, în-deletnicesc. Cp. și cu sb. delatnik, lucrător). Rar. Harnic, dispus la muncă. – În est di-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink