opțiuni
  • info

5 definiții pentru dilecțiune

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dilecțiune sf [At: CONSTANTINESCU / V: ~ție / Pl: ~ni / E: fr dilection] (Liv) 1 Dragoste tandră și pură. 2 Predilecție.

DILECȚIUNE s.f. (Liv.) Dragoste tandră și pură. [< fr. dilection].

DILECȚIUNE s. f. dragoste tandră și pură. (< fr. dilection, lat. dilectio)

dilecție sf vz dilecțiune

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dilecțiune s. f., g.-d. art. dilecțiunii

Intrare: dilecțiune
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dilecțiune
  • dilecțiunea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • dilecțiuni
  • dilecțiunii
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dilecție
  • dilecția
plural — —
genitiv-dativ singular
  • dilecții
  • dilecției
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dilecțiunesubstantiv feminin

livresc
  • 1. Dragoste tandră și pură. DN
  • 2. Predilecție. MDA2
    sinonime: predilecție
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.