2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dilacerat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: dilacera] 1 Sfâșiat în bucăți. 2 Fărâmițat. 3 (Med; d. țesut) Smuls cu violență.
dilacera vt [At: DN3 / Pzi: ~rez / E: fr dilacérer] 1 A sfâșia în bucăți. 2 A fărâmița. 3 (Med) A smulge cu violență (un țesut).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DILACERA vb. I. tr. A sfîșia în bucăți, a fărîmița. ♦ (Med.) A smulge cu violență (un țesut). [< fr. dilacérer, cf. lat. dilacerare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DILACERA vb. tr. 1. a sfâșia în bucăți, a fărâmița. 2. (med.) a smulge cu violență (un țesut). (< fr. dilacérer, lat. dilacerare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dilacera vb., ind. prez. 3 sg. dilacerează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dilacerat
dilacerat adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: dilacera
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dilacera, dilacerezverb
- 1. A sfâșia în bucăți. DNsinonime: fărâmița
- 1.1. A smulge cu violență (un țesut). DN
-
etimologie:
- dilacérer DN