O definiție pentru digorgon
Enciclopedice
digorgon, digorgoane s. n. Semn temporal în muzica bisericească psaltică, compus al gorgonului, care împarte bătaia notei precedente în trei părți egale și face ca cele două note pentru care este scris să fie executate în ridicarea mâinii (în muzica liniară corespunde trioletului). – Din gr. digorgon.
Intrare: digorgon
digorgon substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)