4 definiții pentru dignitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIGNITATE s. f. (Învechit) Demnitate. Persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. CARAGIALE, O. II 272.
DIGNITATE s. f. (Înv.) Demnitate. – Lat. lit. dignitas, -atis.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
DIGNITATE s.f. (Rar) Demnitate. [Cf. fr. dignité, lat. dignitas].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIGNITATE s. f. demnitate. (< fr. dignité, lat. dignitas)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: dignitate
| substantiv feminin (F117) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dignitatesubstantiv feminin
- 1. Demnitate. DLRLC DNsinonime: demnitate
- Persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. CARAGIALE, O. II 272. DLRLC
-
etimologie:
- dignitas, -atis. DLRM DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.