3 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEGETAR, degetare, s. n. 1. Căpăcel din metal sau din material plastic, care se poartă, la cusut, pe degetul cu care se împinge acul pentru a-l feri de înțepături. 2. Plantă erbacee veninoasă, cu frunze acoperite cu peri moi, cu flori mari, galbene sau roșii-purpurii; degetariță, degețel (Digitalis ambigua). – Deget + suf. -ar.
DEGETAR ~e n. Unealtă de croitorie, având formă de căpăcel care se îmbracă pe degetul cu care se împunge acul în cusătură pentru a-l proteja. /deget + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
degetar s. n., pl. degetare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEGETAR s. 1. (înv., pop. și glumeț) năpârstoc. (Un ~ pentru cusut.) 2. (BOT.; Digitalis ambigua) degetariță, degețel, (reg.) țâța-oii.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DIGITALIS L., DEGETAR, fam. Scrophulariaceae. Gen originar din partea centrală și de vest a Asiei și din Europa, 25- 30 specii, otrăvitoare, erbacee, vivace, anuale și bienale. Flori roz-purpurii și albe, campanulate, pendente, dispuse în ciorchini lungi.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Digitalis grandiflora Mill. (syn. D. ambigua Murr.). Specie care înflorește vara. Flori mari, galbene-pal, în interior cu pete și nervațiuni brune, dispuse în raceme unilaterale la vîrful tulpinii. Frunze lat-lanceolate, dințate, păroase. Plantă (cca 95 cm înălțime) erbacee, bienală sau vivace, otrăvitoare, glandulos-păroasă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Digitalis purpurea L. Specie care înflorește vara. Flori (caliciul cu 5 diviziuni, campanulat, corolă tubulat-campanulată-dilatată, la exterior roz sau roșie-purpurie, glabră, în interior cu pete și puncte brune sau purpurii înconjurate de un inel alb, pubescentă) mari, roșii, mai rar albe, campanulate sau bilabiate, scurt-pedunculate, dispuse în ciorchini unilaterali lungi, ușor arcuite spre vîrf, la subsuoara unor bractei foliacee mici. Tulpinile sînt alburii, pubescente, erecte, înalte de peste 1 m, puțin ramificate sau simple. Frunze alterne, lanceolate, marginea întreagă, aproape sesile, pe fața inferioară pubescente, cele bazale așezate în rozetă, oblonge sau ovat-lanceolate cu marginea dințată (Pl. 29, fig. 170).
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni