2 intrări
35 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIFORMA vb. I v. deforma.
DIFORMA vb. I v. deforma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DIFORMA vb. I v. deforma.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diforma v vz deforma
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFORMA, deformez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) modifica, a(-și) strica forma; a (se) sluți, a (se) urâți, a (se) poci. ♦ Tranz. Fig. A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. Tranz. A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el, ci numai prin influența unor mișcări interioare sau exterioare. [Var.: diforma vb. I] – Din fr. déformer, lat. deformare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFORMA, deformez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) modifica, a(-și) strica forma; a (se) sluți, a (se) urâți, a (se) poci. ♦ Tranz. Fig. A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. Tranz. A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el, ci numai prin influența unor mișcări interioare sau exterioare. [Var.: diforma vb. I] – Din fr. déformer, lat. deformare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DIFORM, -Ă, diformi, -e, adj. (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Cu anomalii; urât, pocit, slut. ♦ (Rar; despre materii) Inform. – Din fr. difforme, lat. difformis.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deforma [At: HELIADE, O. I, 395 / V: dif~, desf~, disf~ / Pzi: ~mez / E: fr déformer] 1 vt (C.i. părți ale corpului) A modifica înfățișarea. 2-3 vtr (D. obiecte) A(-și) strica forma. 4-5 vtr A (se) urâți. 6-7 vtr (Prc) A (se) vătăma. 8 vr (Prc) A se îngrășa. 9 vt (C.i. fenomene naturale) A schimba modul normal de manifestare. 10 vt (C.i. cuvinte) A schimba forma corectă. 11-12 vtr (C.i. un corp solid) A(-și) modifica forma. 13-14 vr (D. îmbrăcăminte, încălțăminte) A se scâlcia. 15 vt (Fig) A prezenta altfel decât este de fapt. 16 vt (Fig) A reproduce inexact. 17 vt (Fig) A denatura. 18 vr A-și pierde forma primară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desform, ~ă a vz diform
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desforma v vz deforma
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diform, ~ă a [At: NEGULICI / V: (înv) def~, desf~ / Pl: ~i, ~e / E: fr difforme, lat difformis] 1 (D. ființe sau d. părți ale corpului lor) Care nu are formă firească, normală Si: deformat, desfigurat, monstruos, mutilat, pocit, schilodit, slut. 2 Care nu are forma, figura sau proporțiile pe care ar trebui să le aibă. 3 (Rar; d. materii) Fără formă precisă Si: brut, inform.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disforma v vz deforma
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFORM, -Ă, diformi, -e, adj. (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) A cărui formă prezintă anomalii sau neregularități izbitoare, respingătoare; urât, pocit, slut. ♦ (Rar; despre materii) Inform. – Din fr. difforme, lat. difformis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DEFORMA, deformez, vb. I. Tranz. 1. A strica, a altera forma unui lucru; a sluți, a poci, a urîți. ♦ Fig. A reproduce inexact (o întîmplare, vorbele cuiva etc.); a denatura. Mincinosul deformează adevărul. (Refl.) Trecînd din om în om, toate se deformează și se exagerează. REBREANU, R. II 225. 2. A schimba forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el. – Variantă: diforma (SAHIA, N. 74, BART, E. 32) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFORM, -Ă, diformi, -e, adj. (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) A cărui formă prezintă anomalii sau neregularități izbitoare; urît, pocit, slut. Își chinuia trupul uscat, deșirat, diform aproape. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 114. ◊ (Prin analogie, despre lucruri) Muntele nemăsurat și diform, în tristețea indescriptibilă a sfîrșiturilor de zi pe munți, inspira neîncredere și neliniște. IBRĂILEANU, A. 160. ♦ (Rar) Fără formă precisă. Încerca să distingă umbrele diforme din ceața ce învăluia portul ca o pulbere violetă. BART, E. 185. ♦ Inform, brut. La laminoare, blocul este coborît cu prevedere. Peste el încep să joace valțurile de oțel, creînd din bucata de fier diformă o tablă subțire. SAHIA, N. 33.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFORMA vb. I. 1. tr. A strica forma (naturală sau primitivă) a unui obiect; a sluți. ♦ (Fig.) A reproduce inexact; a denatura. 2. refl. A-și pierde forma primitivă. [< fr. déformer, it., lat. deformare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFORM, -Ă adj. Care nu are forma, figura sau proporțiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform. ♦ (Rar) Fără formă precisă. [< fr. difforme, cf. lat. t. difformis].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFORMA vb. I. tr., refl. a(-și) altera, a(-și) modifica forma sau dimensiunile; a (se) sluți. II. tr. (fig.) 1. a reproduce inexact; a denatura, a falsifica. 2. a modifica forma sau dimensiunile unui corp sub acțiunea unor forțe exterioare sau a unor eforturi interioare. (< fr. déformer, lat. deformare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIFORM, -Ă adj. care nu are forma, figura sau proporțiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform. ◊ fără formă precisă. (< fr. difforme, lat. difformis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEFORMA ~ez tranz. 1) A face să se deformeze. 2) fig. (adevărul, realitatea) A prezenta în mod inexact. /<fr. déformer, lat. deformare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE DEFORMA mă ~ez intranz. A-și modifica forma primară; a-și pierde forma inițială. /<fr. déformer, lat. deformare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIFORM ~ă (~i, ~e) (mai ales despre ființe și părți ale corpului lor) Care nu are formă și proporții normale; cu anomalii; deformat. /<fr. difforme, lat. diformis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deformà v. a strica forma.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
diform a. 1. cu forma neregulată: față diformă; 2. fig. odios, respingător.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*deforméz v. tr. (lat. deformare, fr. déformer). Stric forma, urîțesc, pocesc, desfigurez. – Și diformez (fr. maĭ vechĭ difformer, mlat. difformare).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* difórm, -ă adj. (fr. difforme, it. difforme și deforme, mlat. difformis, cl. defformis. V. con- și in-form). Urît, desfigurat, pocit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* diforméz V. deformez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deforma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. deformez, 3 deformează; conj. prez. 1 sg. să deformez, 3 să deformeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
diform adj. m., pl. diformi; f. diformă, pl. diforme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deforma (a ~) vb., ind. prez. 3 deformează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diform adj. m., pl. diformi; f. diformă, pl. diforme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deforma vb., ind. prez. 1 sg. deformez, 3 sg. și pl. deformează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
diform adj. m., pl. diformi; f. sg. diformă, pl. diforme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deforma
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEFORMA vb. 1. a (se) strâmba, (pop. și fam.) a (se) scofâlci. (Un obiect care s-a ~.) 2. v. desfigura. 3. v. scâlcia. 4. a ceda. (Un material care se ~ ușor.) 5. v. scâlcia. 6. a (se) corupe, a (se) strica. (O limbă care s-a ~ sub influența...) 7. v. denatura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIFORM adj. v. urât.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEFORMA vb. 1. a (se) strîmba, (pop. și fam.) a (se) scofîlci. (Un obiect care s-a ~.) 2. a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) sluți, a (se) strîmba, a (se) urîți, (pop. și fam.) a (se) scălîmbăia, a (se) scofîlci, (pop.) a (se) hîzi, (Mold. și Bucov.) a (se) șonți, (înv.) a (se) grozăvi. (Un om care s-a ~ de tot în urma accidentului.) 3. a (se) scîlcia, a (se) strîmba, (Mold.) a (se) scrombăi. (Pantofii s-au ~ prin uzură.) 4. a ceda. (Un material care se ~ ușor.) 5. a denatura, a poci, a schimonosi, a scîlcia, a stîlci, a stropși, (fig.) a schingiui. (~ cuvintele cînd vorbește.) 6. a (se) corupe, a (se) strica. (O limbă care s-a ~ sub influența...) 7. a altera, a contraface, a denatura, a escamota, a falsifica, a măslui, a mistifica, a răstălmăci, (fig.) a silui, (înv. fig.) a sminti, a strîmba. (~ sensul, adevărul celor spuse de cineva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFORM adj. hidos, hîd, monstruos, pocit, respingător, schimonosit, slut, strîmb, urît, (pop. și fam.) bocciu, scălîmb, scălîmbăiat, (reg.) pîcleș, (Mold.) balcîz, (Mold. și Transilv.) pogan, (înv.) grozav, (fam.) șui. (O ființă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
deforma, deformezverb
- 1. A(-și) modifica, a(-și) strica forma; a (se) sluți, a (se) urâți, a (se) poci. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Mincinosul deformează adevărul. DLRLC
- Trecînd din om în om, toate se deformează și se exagerează. REBREANU, R. II 225. DLRLC
-
-
- 2. A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el, ci numai prin influența unor mișcări interioare sau exterioare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- déformer DEX '09 DEX '98 DN
- deformare DEX '09 DEX '98 DN
diform, diformăadjectiv
- 1. (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Cu anomalii. DEX '09 DLRLC DN
- Își chinuia trupul uscat, deșirat, diform aproape. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 114. DLRLC
- (Despre lucruri) Muntele nemăsurat și diform, în tristețea indescriptibilă a sfîrșiturilor de zi pe munți, inspira neîncredere și neliniște. IBRĂILEANU, A. 160. DLRLC
- 1.1. Fără formă precisă. DLRLC DN
- Încerca să distingă umbrele diforme din ceața ce învăluia portul ca o pulbere violetă. BART, E. 185. DLRLC
-
-
- La laminoare, blocul este coborît cu prevedere. Peste el încep să joace valțurile de oțel, creînd din bucata de fier diformă o tablă subțire. SAHIA, N. 33. DLRLC
-
-
etimologie:
- difforme DEX '09 DEX '98 DN
- difformis DEX '09 DEX '98 DN