2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
difluent, ~ă a [At: VIANU, A. P. 231 / P: ~flu-ent / Pl: ~nți, ~e / E: fr diffluent, lat diffluens] (Ggf; d. râuri) Care se ramifică.
DIFLUENT, -Ă adj. 1. (Geogr.) Care se ramifică, se răspîndește. 2. (Despre corpuri) Care devine fluid. [Pron. -flu-ent. / < fr. diffluent, cf. lat. diffluere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFLUENT, -Ă adj. 1. care se dezvoltă în direcții divergente, care se ramifică, se răspândește. 2. (despre corpuri) care devine fluid. (< fr. diffluent, lat. diffluens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
difluent adj. m., s. m., pl. difluenți; f. sg. difluentă, pl. difluente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: difluent (adj.)
difluent1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: difluent (s.m.)
difluent2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
difluent, difluentăadjectiv
- 1. Care se ramifică, se răspândește. DN
- 2. (Despre corpuri) Care devine fluid. DN
etimologie:
- diffluent DN