12 definiții pentru difamant
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIFAMANT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Livr.) Care defăimează, defăimător; compromițător pentru reputația cuiva. – Din fr. diffamant.
difamant, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~nți, ~e / E: fr diffamant] (Înv) 1 Care defăimează Si: defăimător. 2 Compromițător pentru reputația cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFAMANT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Franțuzism) Care defăimează, defăimător; compromițător pentru reputația cuiva. – Din fr. diffamant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DIFAMANT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Franțuzism) Care defaimă, compromițător pentru reputația cuiva.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFAMANT, -Ă adj. (Rar) Care defăimează; difamator; defăimător. [Pl. -nți, -nte. / < fr. diffamant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFAMANT, -Ă adj. care se defăimează; difamator. (< fr. diffamant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
* difamánt, -ă adj. (lat. diffámans, -ántis. V. defaĭm). Rar. Care defaĭmă; vorbe difamante.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
difamant (livr.) adj. m., pl. difamanți; f. difamantă, pl. difamante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
difamant (livr.) adj. m., pl. difamanți; f. difamantă, pl. difamante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
difamant adj. m., pl. difamanți; f. sg. difamantă, pl. difamante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DIFAMANT adj. v. compromițător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos.[1]
- În original, cuv. greșit acc.: difamant. — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
difamant adj. v. COMPROMIȚĂTOR. DEGRADANT. DEZONORANT. INFAMANT. ÎNJOSITOR. NEDEMN. RUȘINOS.[1]
- În original, cuv. greșit acc.: difamant. — LauraGellner
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
difamant, difamantăadjectiv
- 1. Care defăimează; compromițător pentru reputația cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: compromițător defăimător difamator
etimologie:
- diffamant DEX '09 DEX '98 DN