7 definiții pentru dieza, diezat   conjugări / declinări

DIEZÁT, -Ă adj. Marcat cu un diez. ♦ (Fon.) Care are o notă mai înaltă decât sunetul fundamental de care se leagă. [Cf. fr. diésé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIEZÁT, -Ă adj. marcat cu un diez. ◊ (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o notă mai înaltă decât sunetul fundamental de care se leagă. (< fr. diésé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

A DIEZÁ ~éz tranz. 1) (sunete muzicale) A urca cu un diez. 2) (note muzicale) A marca cu un diez. [Sil. di-e-] /Din diez
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIEZÁ vb. I. tr. A urca o notă cu un diez. [< fr. diéser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIEZÁ vb. tr. a marca o notă cu un diez. (< fr. diéser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

diezá vb. (sil. di-e-), ind. prez. 3 sg. diezeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* diezéz v. tr. (d. diez; fr. diéser). Muz. Pun diez uneĭ note.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink