11 definiții pentru disten
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISTEN s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu, utilizat ca piatră semiprețioasă. – Din fr. disthène.
disten sns [At: CANTUNIARI, L. M. 92 / E: fr disthène] Silicat de aluminiu, de culoare gălbuie sau albăstruie și cu luciu sidefiu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISTEN s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu. – Din fr. disthène.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISTEN s. n. silicat natural de aluminiu, în rocile metamorfice; cianit. (< fr. disthène)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DISTEN n. Mineral (silicat natural de aluminiu) transparent, cu luciu de sidef, folosit în industria ceramicii. /<fr. disthéne
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disten s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
disten s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disten s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DISTEN s. (MIN.) cianit. (~ este un silicat natural de aluminiu.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DISTEN s. (MIN.) cianit. (~ este un silicat natural de aluminiu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DISTÉN (< fr. {i}; {s} gr. sthenos „forță”) s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albastră, verde sau galbenă, transparent până la translucid, cu luciu sticlos sau sidefos. Se formează în șisturi cristaline rezultate din metamorfozarea rocilor bogate în alumină, la mari adâncimi în scoarța Pământului. Utilizat ca piatră semiprețioasă, în ind. ceramicii, la fabricarea unor produse refractare de calitate superioară. Sin. cianit.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
distensubstantiv neutru
- 1. Silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu, utilizat ca piatră semiprețioasă. DEX '09 MDN '00sinonime: cianit
etimologie:
- disthène DEX '09 DEX '98 MDN '00