DIATÓN ~uri n. Interval care separă două tonuri succesive. /<fr. diaton
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIATÓN s.n. (Muz.) Interval care separă două tonuri succesive. [< fr. diaton, cf. gr. dia – între, tonos – ton].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIATÓN s. n. (muz.) gamă ~ă = gamă dintr-o serie succesivă de tonuri și semitonuri naturale; interval ~ = interval perfect, de aceeași calitate ca și intervalele scării muzicale diatonice. II. s. f. dispunere naturală a tonurilor și semitonuriol într-o structură muzicală. (< fr. diatonique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

diatón s. n. (sil. di-a-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink