DIALOGÁT, -Ă, dialogați, -te, adj. (Despre opere literare) Compus în formă de dialog. [Pr.: -di-a-] – V. dialoga.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALOGÁT, -Ă adj. (Despre opere literare) Alcătuit în formă de dialog; dialogic. [< dialoga].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALOGÁT, -Ă adj. (despre opere literare) în formă de dialog; dialogic. (< dialoga)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dialogát adj. m.(sil. di-a-), pl. dialogáți; f. sg. dialogátă, pl. dialogáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALOGÁ, dialoghez, vb. I. Intranz. (Rar) A întreține o conversație, a vorbi cu cineva. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialoguer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A DIALOGÁ ~ghéz intranz. A întreține un dialog. [Sil. di-a-] /<fr. dialoguer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALOGÁ vb. I. intr. (Rar) A vorbi, a conversa cu cineva. ♦ A face să vorbească între ele personajele unei piese de teatru. [< fr. dialoguer, cf. gr. dialogein – a discuta unul cu altul].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALOGÁ vb. intr. 1. a vorbi, a conversa cu cineva. 2. a face să vorbească între ele personajele unei piese de teatru; a dialogiza (I). (< fr. dialoguer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALOGÁ vb. v. discuta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dialogá vb. (sil. di-a-), ind. prez. 1 sg. dialoghéz, 3 sg. și pl. dialogheáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* dialoghéz, a -á v. tr. (d. dialog; fr. -loguer). Pun în formă de dialog.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink