DIALECTÁL, -Ă, dialectali, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, termeni, vorbire) Caracteristic unui dialect; care aparține sau se referă la un dialect. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialectal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALECTÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de dialect; propriu unui dialect. Elemente ~e. Forme ~e. Pronunție ~ă. [Sil. di-a-] /<fr. dialectal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALECTÁL, -Ă adj. (Despre cuvinte, expresii etc.) Al unui dialect, de (din) dialect sau grai. [Cf. fr. dialectal].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIALECTÁL, -Ă adj. referitor la dialect; propriu unui dialect. (< fr. dialectal)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dialectál adj. m. (sil. di-a-), pl. dialectáli; f. sg. dialectálă, pl. dialectále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* dialectál, -ă adj. (d. dialect). Relativ la dialect: cuvinte dialectale. Adv. A vorbi dialectal.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink