2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZVIRGINARE s. f. Faptul de a dezvirgina; deflorare. – V. dezvirgina.

DEZVIRGINARE s. f. Faptul de a dezvirgina; deflorare. – V. dezvirgina.

dezvirginare sf [At: DEX / Pl: ~nări / E: dezvirgina] Deflorare.

DEZVIRGINA, dezvirginez, vb. I. Tranz. A face ca o fată să-și piardă virginitatea; a deflora. – Pref. dez- + virgin.

dezvirgina vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: dez- + virgin] A deflora.

DEZVIRGINA, dezvirginez, vb. I. Tranz. A face ca o fată să-și piardă virginitatea; a deflora. – Dez- + virgin.

A DEZVIRGINA ~ez tranz. A face să-și piardă virginitatea; a deflora. /dez- + virgin

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!dezvirginare s. f., g.-d. art. dezvirginării; pl. dezvirginări

dezvirginare s. f., g.-d. art. dezvirginării

dezvirginare s. f., g.-d. art. dezvirginării

dezvirgina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dezvirginez, 3 dezvirginea; conj. prez. 1 sg. să dezvirginez, 3 să dezvirgineze

dezvirgina (a ~) vb., ind. prez. 3 dezvirginea

dezvirgina vb., ind. prez. 1 sg. dezvirginez, 3 sg. și pl. dezvirginea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZVIRGINARE s. deflorare, deflorație, (pop.) desfeciorire, desfetire.

DEZVIRGINARE s. deflorare, deflorație, (pop.) desfeciorire, desfetire.

DEZVIRGINA vb. a deflora, (pop.) a desfeciori, a desfeti, (prin nord-estul Olt.) a schilodi, (înv.) a strica.

DEZVIRGINA vb. a deflora, (pop.) a desfeciori, a desfeti, (prin nord-estul Olt.) a schilodi, (înv.) a strica.

Intrare: dezvirginare
dezvirginare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezvirginare
  • dezvirginarea
plural
  • dezvirginări
  • dezvirginările
genitiv-dativ singular
  • dezvirginări
  • dezvirginării
plural
  • dezvirginări
  • dezvirginărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezvirgina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezvirgina
  • dezvirginare
  • dezvirginat
  • dezvirginatu‑
  • dezvirginând
  • dezvirginându‑
singular plural
  • dezvirginea
  • dezvirginați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezvirginez
(să)
  • dezvirginez
  • dezvirginam
  • dezvirginai
  • dezvirginasem
a II-a (tu)
  • dezvirginezi
(să)
  • dezvirginezi
  • dezvirginai
  • dezvirginași
  • dezvirginaseși
a III-a (el, ea)
  • dezvirginea
(să)
  • dezvirgineze
  • dezvirgina
  • dezvirgină
  • dezvirginase
plural I (noi)
  • dezvirginăm
(să)
  • dezvirginăm
  • dezvirginam
  • dezvirginarăm
  • dezvirginaserăm
  • dezvirginasem
a II-a (voi)
  • dezvirginați
(să)
  • dezvirginați
  • dezvirginați
  • dezvirginarăți
  • dezvirginaserăți
  • dezvirginaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezvirginea
(să)
  • dezvirgineze
  • dezvirginau
  • dezvirgina
  • dezvirginaseră
devirgina
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezvirginare, dezvirginărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dezvirgina DEX '98 DEX '09

dezvirgina, dezvirginezverb

  • 1. A face ca o fată să-și piardă virginitatea. DEX '09 DEX '98
    sinonime: deflora
etimologie:
  • Prefix dez- + virgin. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.