DEZUMANIZÁT, -Ă, dezumanizați, -te, adj. Care și-a pierdut caracterele specific umane. – V. dezumaniza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZUMANIZÁT, -Ă adj. Care și-a pierdut trăsăturile omenești; abrutizat, animalizat; insensibil. [Cf. fr. déshumanisé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZUMANIZÁT adj. v. abrutizat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZUMANIZÁ, dezumanizez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde caracterele specific umane. – Din fr. déshumaniser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEZUMANIZÁ ~éz tranz. A face să se dezumanizeze. /<fr. déshumaniser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DEZUMANIZÁ mă ~éz intranz. A pierde caracteristicile umane. /<fr. déshumaniser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZUMANIZÁ vb. I. tr., refl. A face să-și piardă sau a pierde caracterele umane, a face să-și piardă sau a pierde sentimentele omenești. ♦ tr. (Lit.) A prezenta schematic, a reduce la liniile cele mai generale (un personaj). [Cf. fr. déshumaniser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZUMANIZÁ vb. I. tr., refl. a face (pe cineva) să-și piardă, a-și pierde caracterele sau sentimentele umane; a (se) abrutiza. II. tr. a prezenta schematic un personaj literar. (< fr. déshumaniser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZUMANIZÁ vb. v. abrutiza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezumanizá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezumanizéz, 3 sg. și pl. dezumanizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink