2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZINTEGRAT, -Ă, dezintegrați, -te, adj. (Despre nucleele atomice) Care a suferit o dezintegrare; (impr.) dezagregat. – V. dezintegra.

DEZINTEGRAT, -Ă, dezintegrați, -te, adj. (Despre nucleele atomice) Care a suferit o dezintegrare; (impr.) dezagregat. – V. dezintegra.

dezintegrat, ~ă a [At: M. D.ENC / Pl: ~ați, ~e / E: dezintegra] 1 Care s-a desfăcut în părțile constitutive Si: dezagregat. 2 Care s-a desprins dintr-un ansamblu. 3 (D. unele elemente radioactive, d. nucleele atomice ale unor elemente sau d. diviziuni ale acestora) Care a suferit o dezintegrare nucleară Si: (imp) dezagregat. 4 Care și-a pierdut caracterul inițial. 5 Care a suferit modificări de structură Si: alterat.

DEZINTEGRAT, -Ă, dezintegrați, -te, adj. (Fiz.; despre nuclei atomici) Care a suferit o dezintegrare.

DEZINTEGRA, dezintegrez, vb. I. Refl. (Despre nucleele atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; (impr.) a se dezagrega. ◊ Tranz. A dezintegra un nucleu atomic. – Din fr. désintégrer.

DEZINTEGRA, dezintegrez, vb. I. Refl. (Despre nucleele atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; (impr.) a se dezagrega. ◊ Tranz. A dezintegra un nucleu atomic. – Din fr. désintégrer.

dezintegra [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 329 / S și: (înv) desi~ / Pzi: ~rez / E: fr désintegrer] 1 vr A se desface în părțile consecutive Si: a se dezagrega. 2 vr A se desprinde dintr-un ansamblu Si: a se separa. 3-4 vtr (D. unele elemente radioactive, d. nucleele atomice ale unor elemente sau d. diviziuni ale acestora) A (se) transforma în mod spontan sau artificial în alt element radioactiv, sau în alt nucleu atomic ori într-o diviziune cu o structură diferită Si: (imp) a se dezagrega. 5 vr A-și pierde caracterul inițial. 6 vr A suferi modificări de structură Si: a se altera. 7 vt (Fig) A distruge integritatea unui lucru Si: a ruina.

DEZINTEGRA, dezintegrez, vb. I. Refl. (Fiz.; despre nucleul atomic al unui element) A se transforma în nucleul atomic al altui element cu număr atomic mai mic, prin expulzare de particule sau prin rupere în fragmente. ◊ Tranz. În pilele atomice nucleul de uraniu este dezintegrat.

DEZINTEGRA vb. I. tr., refl. (Despre nucleul atomic al unui element) A (se) transforma în nucleu atomic al altui element prin expulzare de particule sau prin rupere în fragmente. 2. tr. (Fig.) A distruge integritatea unui lucru; a ruina. [< fr. désintégrer].

DEZINTEGRA vb. I. tr., refl. (despre nucleul atomic) a (se) transforma spontan în alte nuclee atomice, prin emiterea de particule sau prin rupere în fragmente. II. tr. (fig.) a distruge integritatea unui lucru. (< fr. désintégrer)

A SE DEZINTEGRA se ~ea intranz. (despre nuclee atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; a se dezagrega. /<fr. désintégrer

A DEZINTEGRA ~ez tranz. A face să se dezintegreze; a dezagrega. /<fr. désintégrer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezintegra (a ~) (desp. de-zin-te-gra/dez-in-) vb., ind. prez. 1 sg. dezintegrez, 3 dezintegrea; conj. prez. 1 sg. să dezintegrez, 3 să dezintegreze

!dezintegra (a ~) (de-zin-te-gra/dez-in-) vb., ind. prez. 3 dezintegrea

dezintegra vb. (sil. -gra; mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezintegrez, 3 sg. și pl. dezintegrea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZINTEGRAT adj. dezagregat. (Corp ~.)

DEZINTEGRAT adj. dezagregat. (Corp ~.)

DEZINTEGRA vb. a (se) dezagrega. (Un corp care s-a ~.)

DEZINTEGRA vb. a (se) dezagrega. (Un corp care s-a ~.)

Intrare: dezintegrat
dezintegrat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezintegrat
  • dezintegratul
  • dezintegratu‑
  • dezintegra
  • dezintegrata
plural
  • dezintegrați
  • dezintegrații
  • dezintegrate
  • dezintegratele
genitiv-dativ singular
  • dezintegrat
  • dezintegratului
  • dezintegrate
  • dezintegratei
plural
  • dezintegrați
  • dezintegraților
  • dezintegrate
  • dezintegratelor
vocativ singular
plural
Intrare: dezintegra
  • silabație: de-zin-te-gra, dez-in-te-gra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezintegra
  • dezintegrare
  • dezintegrat
  • dezintegratu‑
  • dezintegrând
  • dezintegrându‑
singular plural
  • dezintegrea
  • dezintegrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezintegrez
(să)
  • dezintegrez
  • dezintegram
  • dezintegrai
  • dezintegrasem
a II-a (tu)
  • dezintegrezi
(să)
  • dezintegrezi
  • dezintegrai
  • dezintegrași
  • dezintegraseși
a III-a (el, ea)
  • dezintegrea
(să)
  • dezintegreze
  • dezintegra
  • dezintegră
  • dezintegrase
plural I (noi)
  • dezintegrăm
(să)
  • dezintegrăm
  • dezintegram
  • dezintegrarăm
  • dezintegraserăm
  • dezintegrasem
a II-a (voi)
  • dezintegrați
(să)
  • dezintegrați
  • dezintegrați
  • dezintegrarăți
  • dezintegraserăți
  • dezintegraseți
a III-a (ei, ele)
  • dezintegrea
(să)
  • dezintegreze
  • dezintegrau
  • dezintegra
  • dezintegraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezintegrat, dezintegraadjectiv

  • 1. (Despre nucleele atomice) Care a suferit o dezintegrare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi dezintegra DEX '98 DEX '09

dezintegra, dezintegrezverb

  • 1. (Despre nucleele atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: integra
    • format_quote tranzitiv A dezintegra un nucleu atomic. DEX '09 DEX '98
    • format_quote tranzitiv În pilele atomice nucleul de uraniu este dezintegrat. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A distruge integritatea unui lucru. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.