DEZGOVÍ, dezgovésc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A scoate găteala de pe capul miresei și a-i îmbrobodi capul cu maramă. – Dez- + govi (reg. „a ține de urât miresei” < sl.).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

dezgoví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezgovésc, imperf. 3 sg. dezgoveá; conj. prez. 3 sg. și pl. dezgoveáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezgovésc v. tr. (d. govesc 1). Vest. Iaŭ mireseĭ vălu și-ĭ pun tulpanu, ca la femeile măritate (Această datină o împlinește nuna a doŭa zi dimineața după nuntă, cînd se termină ospățu, ĭar nuntașiĭ dansează hora dezgolveliĭ). Fig. Dezvăluĭ, daŭ la iveală, divulg.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink