DEZGĂRDINÁ, dezgărdinéz, vb. I. Tranz. A desprinde din gardină fundul unui butoi; p. gener. a desprinde, a scoate un lucru de la locul unde este fixat. – Dez- + gardină.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEZGĂRDINÁ ~éz tranz. (fundul unui butoi) A scoate din gardină. /dez- + gardină
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezgărdiná vb., ind. prez. 3 sg. dezgărdineáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezgărdinéz V. dezgrădinez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dezgrădinéz v. tr. (d. gard, gardin, grădină). Fac să se clatine stricînd îngrăditura. A dezgrădina un dinte, a-l desprinde de gingiĭ. A dezgrădina un pom, a-l desprinde puțin de pămînt săpînd la rădăcină ca să-l ajungă apa maĭ bine orĭ ca să-l scoți. A dezgrădina un gard, a-l dărîma, a-l strica. – Și dezgărd-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink