opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezbăierat, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / S și: (înv) desb~ / P: ~bă-ie~ / Pl: ~ați, ~e / E: dezbăiera] 1 (D. obiecte) Care au băierile desfăcute. 2 (Pex) Descheiat. 3 (Mun; d. oameni) Care umblă cu hainele descheiate. 4 (Pex) Dezordonat.

DEZBĂIERA, dezbaier, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A(-și) dezlega, a(-și) desface, a(-și) deznoda băierile. [Pr.: -bă-ie-] – Pref. dez- + [îm]băiera.

dezbăiera [At: ȘINCAI, HR. I, 341/11 / S și: (înv) desb~ / P: ~bă-ie~ / Pzi: dezbaier (reg) ~rez / E: dez- + (îm)băiera] 1-2 vtr (C.i. panglici, șireturi, băieri etc.) A (se) dezlega. 3 vt (Rar) A deschide punga (cu bani). 4-5 vtr (Fig; îvp) A (se) despărți. 6-7 vtr (Fig; îvp) A (se) debarasa. 8 vt (Pex) A scoate din... 9 vt (Pex) A urni.

DEZBĂIERA, dezbaier, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) dezlega, a(-și) desface, a(-și) deznoda băierile. [Pr.: -bă-ie-] – Dez- + [îm]băiera.

DEZBĂIERA, dezbaier, vb. I. Tranz. (Cu privire la baiere) A dezlega, a desface, a deznoda.

A DEZBĂIERA ~ez tranz. pop. A desprinde din băieri. [Sil. -bă-ie-] /dez- + a [îm]băiera

desbăierà v. a deslega baierele.

dezbăĭeréz v. tr. (compus ca și îmbăĭerez). Dezleg baĭerele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezbăiera (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. dezbaier, 2 sg. dezbaieri, 3 dezbaieră; conj. prez. 1 sg. să dezbaier, 3 să dezbaiere; imper. 2 sg. afirm. dezbaieră

dezbăiera (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. dezbaier, 3 dezbaieră, 1 pl. dezbăierăm; conj. prez. 3 să dezbaiere

dezbăiera vb. (sil. -bă-ie-), ind. prez. 1 sg. dezbăierez, 3 sg. și pl. dezbaieră, 1 pl. dezbăierăm; conj. prez. 3 sg. și pl. dezbaiere

Intrare: dezbăierat
dezbăierat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezbăierat
  • dezbăieratul
  • dezbăieratu‑
  • dezbăierată
  • dezbăierata
plural
  • dezbăierați
  • dezbăierații
  • dezbăierate
  • dezbăieratele
genitiv-dativ singular
  • dezbăierat
  • dezbăieratului
  • dezbăierate
  • dezbăieratei
plural
  • dezbăierați
  • dezbăieraților
  • dezbăierate
  • dezbăieratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: dezbăiera
verb (VT19)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbăiera
  • dezbăierare
  • dezbăierat
  • dezbăieratu‑
  • dezbăierând
  • dezbăierându‑
 singular plural
  • dezbaieră
  • dezbăierați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbaier
 (să)
  • dezbaier
  • dezbăieram
  • dezbăierai
  • dezbăierasem
a II-a (tu)
  • dezbaieri
 (să)
  • dezbaieri
  • dezbăierai
  • dezbăierași
  • dezbăieraseși
a III-a (el, ea)
  • dezbaieră
 (să)
  • dezbaiere
  • dezbăiera
  • dezbăieră
  • dezbăierase
plural I (noi)
  • dezbăierăm
 (să)
  • dezbăierăm
  • dezbăieram
  • dezbăierarăm
  • dezbăieraserăm
  • dezbăierasem
a II-a (voi)
  • dezbăierați
 (să)
  • dezbăierați
  • dezbăierați
  • dezbăierarăți
  • dezbăieraserăți
  • dezbăieraseți
a III-a (ei, ele)
  • dezbaieră
 (să)
  • dezbaiere
  • dezbăierau
  • dezbăierară
  • dezbăieraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezbăiera, dezbaierverb

etimologie:
  • Prefix dez- + [îm]băiera. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.