15 definiții pentru dezbârna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezbârna [At: DRĂGHICI, R. 242/20 / V: ~brăna, ~brâna, ~brăni, ~brâni / Pzi: ~nez, dezbârn / E: dez- + bârnă] 1-2 vtr (Reg; c.i. elementele componente) A scoate din locul fixat. 3-4 vtr (Îvr; d. membre sau părți ale corpului) A scoate sau a ieși din articulație. 5 vt (Mol; Trs; c.i. intestine de porc) A desface pentru a curăța. 6-7 vtr (Trs; d. țesături) A (se) destrăma. modificată

A DEZBÂRNA dezbârn tranz. reg. A face să se dezbârne. /dez- + bârnă

A SE DEZBÂRNA pers. 3 se dezbârnă intranz. reg. A se desprinde fără a cădea. I s-a dezbârnat unghia. /dez- + bârnă

DEZBÎRNA, dezbîrnez, vb. I. Tranz. (Rar) A scoate, a desprinde, a rupe ceva de la locul lui; a mișca din loc, a disloca. Descărca, chipurile, niște păsări: dezbîrnase la o cușcă două ostrețe; prindea găinile una cîte una. GALAN, B. I 18.

desbârnà v. Mold. a dezarticula un membru al corpului (de ex. urechea), a se desprinde (pielea dela deget, copita calului). [Lit. a desprinde brâul: sens generalizat].

dezbîrn și -éz, a -á v. tr. (d. brîŭ, bîrneț, adică „scut brîul”. Cp. cu desfirna, față de desfr-). Est. Desprind, dezbin, rup: urechile s’aŭ dezbîrnat de greutatea cerceilor, cĭocanu a dezbîrnat bolovanu din stîncă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezbârna (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. dezbârnez, 3 dezbârnea; conj. prez. 1 sg. să dezbârnez, 3 să dezbârneze

dezbârna (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 dezbârnea

dezbârna vb., ind. prez. 1 sg. dezbârnez, 3 sg. și pl. dezbârnea

Intrare: dezbârna
dezbârna1 (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbârna
  • dezbârnare
  • dezbârnat
  • dezbârnatu‑
  • dezbârnând
  • dezbârnându‑
singular plural
  • dezbârnea
  • dezbârnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbârnez
(să)
  • dezbârnez
  • dezbârnam
  • dezbârnai
  • dezbârnasem
a II-a (tu)
  • dezbârnezi
(să)
  • dezbârnezi
  • dezbârnai
  • dezbârnași
  • dezbârnaseși
a III-a (el, ea)
  • dezbârnea
(să)
  • dezbârneze
  • dezbârna
  • dezbârnă
  • dezbârnase
plural I (noi)
  • dezbârnăm
(să)
  • dezbârnăm
  • dezbârnam
  • dezbârnarăm
  • dezbârnaserăm
  • dezbârnasem
a II-a (voi)
  • dezbârnați
(să)
  • dezbârnați
  • dezbârnați
  • dezbârnarăți
  • dezbârnaserăți
  • dezbârnaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezbârnea
(să)
  • dezbârneze
  • dezbârnau
  • dezbârna
  • dezbârnaseră
dezbârna2 (1 -n) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbârna
  • dezbârnare
  • dezbârnat
  • dezbârnatu‑
  • dezbârnând
  • dezbârnându‑
singular plural
  • dezbârnă
  • dezbârnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbârn
(să)
  • dezbârn
  • dezbârnam
  • dezbârnai
  • dezbârnasem
a II-a (tu)
  • dezbârni
(să)
  • dezbârni
  • dezbârnai
  • dezbârnași
  • dezbârnaseși
a III-a (el, ea)
  • dezbârnă
(să)
  • dezbârne
  • dezbârna
  • dezbârnă
  • dezbârnase
plural I (noi)
  • dezbârnăm
(să)
  • dezbârnăm
  • dezbârnam
  • dezbârnarăm
  • dezbârnaserăm
  • dezbârnasem
a II-a (voi)
  • dezbârnați
(să)
  • dezbârnați
  • dezbârnați
  • dezbârnarăți
  • dezbârnaserăți
  • dezbârnaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezbârnă
(să)
  • dezbârne
  • dezbârnau
  • dezbârna
  • dezbârnaseră
dizbârna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dezbruna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dezbrâni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dezbrâna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dezbrăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dezbrăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezbârna, dezbârnezverb

  • 1. rar A scoate, a desprinde, a rupe ceva de la locul lui; a mișca din loc. DLRLC
    sinonime: disloca
    • format_quote Descărca, chipurile, niște păsări: dezbîrnase la o cușcă două ostrețe; prindea găinile una cîte una. GALAN, B. I 18. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.