DEZASORTÁRE, dezasortări, s. f. Acțiunea de a dezasorta și rezultatul ei. – V. dezasorta.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZASORTÁRE s.f. Acțiunea de a dezasorta. [< dezasorta].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZASORTÁ, dezasortéz, vb. I. Tranz. 1. A face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri. 2. A desperechea (2). – După fr. désassortir.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DEZASORTÁ ~éz tranz. (magazine) A lipsi de sortimente variate de mărfuri. /<fr. désassortir
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZASORTÁ vb. I. tr. A desperechea (ceva asortat). [Cf. fr. désassortir].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZASORTÁ vb. tr. 1. a face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri. 2. a desperechea (ceva asortat). (după fr. désassortir)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dezasortá vb. → asorta
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dezasortáre s.f. (com.) Lipsă de sortimente variate ◊ „O altă cauză a dezasortării era aceea că în livrările către bazele comerciale nu se urmărea îndeajuns formarea sortimentului comercial.” Sc. 4 VII 69 p. 2 (din dez- + asortare; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink