opțiuni
  • info

9 definiții pentru dezarmant

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZARMANT, -Ă, dezarmanți, -te, adj. Care anihilează puterea de a reacționa sau de a riposta a cuiva; care face pe cineva să renunțe la luptă, să capituleze. – Din fr. désarmant.

DEZARMANT, -Ă, dezarmanți, -te, adj. Care anihilează puterea de a reacționa sau de a riposta a cuiva; care face pe cineva să renunțe la luptă, să capituleze. – Din fr. désarmant.

dezarmant, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, T. III, 524 / Pl: ~nți, ~e / E: fr désarmant] (D. oameni și manifestările lor; și fig) Care anihilează puterea de a reacționa, determinând renunțarea la conflict.

DEZARMANT, -Ă, dezarmanți, -te, adj. Care anihilează puterea de a reacționa (a cuiva); care face (pe cineva) să părăsească lupta, să capituleze. Dezarmante metamorfoze (scară în loc de seară, național în loc de rațional) care înșală ochiul oricărui corector. CAMIL PETRESCU, T. III 524.

DEZARMANT, -Ă adj. Care potolește furia. ♦ Care face pe cineva să părăsească lupta. [Cf. fr. désarmant].

DEZARMANT, -Ă adj. care potolește furia. ◊ care face pe cineva să părăsească lupta. (< fr. désarmant)

DEZARMANT ~tă (~ți, ~te) Care dezarmează; în stare să dezarmeze. /<fr. désarmant

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezarmant (desp. de-zar-/dez-ar-) adj. m., pl. dezarmanți; f. dezarmantă, pl. dezarmante

!dezarmant (de-zar-/dez-ar-) adj. m., pl. dezarmanți; f. dezarmantă, pl. dezarmante

dezarmant adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezarmanți; f. sg. dezarmantă, pl. dezarmante

Intrare: dezarmant
dezarmant adjectiv
  • silabație: de-zar-mant, dez-ar-mant info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezarmant
  • dezarmantul
  • dezarmantu‑
  • dezarmantă
  • dezarmanta
plural
  • dezarmanți
  • dezarmanții
  • dezarmante
  • dezarmantele
genitiv-dativ singular
  • dezarmant
  • dezarmantului
  • dezarmante
  • dezarmantei
plural
  • dezarmanți
  • dezarmanților
  • dezarmante
  • dezarmantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezarmant, dezarmantăadjectiv

  • 1. Care anihilează puterea de a reacționa sau de a riposta a cuiva; care face pe cineva să renunțe la luptă, să capituleze. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Dezarmante metamorfoze (scară în loc de seară, național în loc de rațional) care înșală ochiul oricărui corector. CAMIL PETRESCU, T. III 524. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.