2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezamparat, ~ă a [At: COCEA, ap. DLR ms / Pl: ~ați, ~e / E: dezampara] (Frm) 1 (D. oameni) Care a fost făcut să-și piardă comportamentul normal Si: derutat, încurcat. 2 Care este avariat. 3 Care nu mai poate manevra.
DEZAMPARAT, -Ă adj. (Franțuzism) Care a suferit avarii, stricăciuni; care nu mai poate manevra. [Cf. fr. désemparé].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZAMPARAT, -Ă adj. (despre nave, avioane) care a suferit avarii; care nu mai poate manevra; (fig.; despre oameni) descumpănit, dezorientat. (după fr. désemparé)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezampara vt [At: DN2 / Pzi: ~rez / E: fr désemparer] (Frm) 1 (C.i. spații) A părăsi. 2 (C.i. oameni) A face să piardă modul obișnuit de comportare. 3 (C.i. oameni) A pune în situația de a se apăra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZAMPARA vb. I. intr. (Franțuzism) A părăsi, a abandona locul în care te afli. [< fr. désemparer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZAMPARA vb. intr. a-și părăsi locul, a se urni din loc. (< fr. désemparer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezamparat, dezamparatăadjectiv
- 1. Care a suferit avarii, stricăciuni; care nu mai poate manevra. DN
- 1.1. Despre oameni: descumpănit, dezorientat. MDN '00sinonime: descumpănit dezorientat
-
etimologie:
- désemparé DN
dezampara, dezamparezverb
- 1. A abandona locul în care te afli. DNsinonime: părăsi
etimologie:
- désemparer DN