opțiuni
  • info
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

dezalienare sf [At: RL 1979, 23, 19/3 / Pl: ~nări / E: dezaliena] (Med) Scoatere din starea de alienare.

DEZALIENARE s. f. combaterea alienării. ◊ concepție progresistă, revoluționară care, respingând morala și filozofia individualistă, promovează colectivismul, principiul dezvoltării neîngrădite, armonioase și multilaterale a individului și a personalității umane. (< dezaliena)

dezaliena vt [At: MDA ms / P: ~i-e~ / Pzi: ~nez / E: dez- + aliena] (Liv) 1 (Jur) A anula capacitatea cuiva de a transmite un drept sau un lucru prin cesiune, vânzare etc. 2 (Jur; ccr) A restitui un bun înstrăinat. 3 (Med) A-și recăpăta facultățile mintale.

DEZALIENA vb. tr. a combate sistematic și perseverent alienarea. (< fr. désaliéner)

Ortografice DOOM

dezaliena vb., ind. prez. 3 sg. dezalienează

Intrare: dezalienare
dezalienare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezalienare
  • dezalienarea
plural
  • dezalienări
  • dezalienările
genitiv-dativ singular
  • dezalienări
  • dezalienării
plural
  • dezalienări
  • dezalienărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: dezaliena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezaliena
  • dezalienare
  • dezalienat
  • dezalienatu‑
  • dezalienând
  • dezalienându‑
 singular plural
  • dezalienează
  • dezalienați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezalienez
 (să)
  • dezalienez
  • dezalienam
  • dezalienai
  • dezalienasem
a II-a (tu)
  • dezalienezi
 (să)
  • dezalienezi
  • dezalienai
  • dezalienași
  • dezalienaseși
a III-a (el, ea)
  • dezalienează
 (să)
  • dezalieneze
  • dezaliena
  • dezalienă
  • dezalienase
plural I (noi)
  • dezalienăm
 (să)
  • dezalienăm
  • dezalienam
  • dezalienarăm
  • dezalienaserăm
  • dezalienasem
a II-a (voi)
  • dezalienați
 (să)
  • dezalienați
  • dezalienați
  • dezalienarăți
  • dezalienaserăți
  • dezalienaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezalienează
 (să)
  • dezalieneze
  • dezalienau
  • dezalienară
  • dezalienaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezalienare, dezalienărisubstantiv feminin

  • 1. Combaterea alienării. MDN '00
    • 1.1. Concepție progresistă, revoluționară care, respingând morala și filozofia individualistă, promovează colectivismul, principiul dezvoltării neîngrădite, armonioase și multilaterale a individului și a personalității umane. MDN '00
etimologie:
  • dezaliena MDN '00

dezaliena, dezalienezverb

  • 1. A combate sistematic și perseverent alienarea. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.