2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

dezalcătuit, ~ă a [At: I. IONESCU, M. 54 / S și: (înv) desa~ / Pl: ~iți, ~e / E: dezalcătui] (Înv; d. materii și corpuri organice) 1 Dezagregat (1). 2 (Pex) Descompus.

desalcătui v vz dezalcătui

desalcătuit, ~ă a vz dezalcătuit

dezalcătui [At: ASACHI, ALGEBRĂ, 19r/18 / S și: (înv) desa~ / Pzi: ~esc / E: dez- + alcătui] (Înv) 1 vt (Mat; c.i. numere) A descompune. 2 vr (D. materii și corpuri organice) A se putrezi. 3 vr (D. corpuri, m. ales d. roci) A se dezagrega (2).

DEZALCĂTUI, dezalcătuiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) desface în părțile din care a fost alcătuit; a (se) descompune. – Din des1- + alcătui.

Sinonime

DEZALCĂTUI vb. v. descompune, desface, despărți, divide, fracționa, împărți, scinda, separa.

dezalcătui vb. v. DESCOMPUNE. DESFACE. DESPĂRȚI. DIVIDE. FRACTIONA. ÎMPĂRȚI. SCINDA. SEPARA.

Intrare: dezalcătuit
dezalcătuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezalcătuit
  • dezalcătuitul
  • dezalcătuitu‑
  • dezalcătui
  • dezalcătuita
plural
  • dezalcătuiți
  • dezalcătuiții
  • dezalcătuite
  • dezalcătuitele
genitiv-dativ singular
  • dezalcătuit
  • dezalcătuitului
  • dezalcătuite
  • dezalcătuitei
plural
  • dezalcătuiți
  • dezalcătuiților
  • dezalcătuite
  • dezalcătuitelor
vocativ singular
plural
desalcătuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dezalcătui
verb (VT408)
Surse flexiune: DLRM, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezalcătui
  • dezalcătuire
  • dezalcătuit
  • dezalcătuitu‑
  • dezalcătuind
  • dezalcătuindu‑
singular plural
  • dezalcătuiește
  • dezalcătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezalcătuiesc
(să)
  • dezalcătuiesc
  • dezalcătuiam
  • dezalcătuii
  • dezalcătuisem
a II-a (tu)
  • dezalcătuiești
(să)
  • dezalcătuiești
  • dezalcătuiai
  • dezalcătuiși
  • dezalcătuiseși
a III-a (el, ea)
  • dezalcătuiește
(să)
  • dezalcătuiască
  • dezalcătuia
  • dezalcătui
  • dezalcătuise
plural I (noi)
  • dezalcătuim
(să)
  • dezalcătuim
  • dezalcătuiam
  • dezalcătuirăm
  • dezalcătuiserăm
  • dezalcătuisem
a II-a (voi)
  • dezalcătuiți
(să)
  • dezalcătuiți
  • dezalcătuiați
  • dezalcătuirăți
  • dezalcătuiserăți
  • dezalcătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • dezalcătuiesc
(să)
  • dezalcătuiască
  • dezalcătuiau
  • dezalcătui
  • dezalcătuiseră
desalcătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezalcătui, dezalcătuiescverb

etimologie:
  • des- + alcătui DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.