opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezaerare sf [At: MDA ms / Pl: ~rări / E: dezaera] 1 (Ind) Procedeu care constă în eliminarea aerului din materiile prime fibroase prin acțiunea căldurii sau a vidului. 2-4 (Rar) Dezaerisire (1-3).

DEZAERARE s.f. Acțiunea de a dezaera și rezultatul ei. [< dezaera].

dezaera vt [At: DN2 / Pzi: ~rez / E: dez- + aer] 1 (Ind; c.i. materii prime fibroase) A elimina aerul inclus prin procedee ce au la bază acțiunea căldurii sau a vidului. 2-4 (Rar) A dezaerisi (1-3).

DEZAERA vb. I. tr. 1. A elimina aerul aflat în materia primă fibroasă folosită la fabricarea hîrtiei. 2. A evacua aerul din pungile de aer formate într-o conductă, într-un rezervor etc. [Pron. -a-e-. / < dez- + aera].

DEZAERA vb. tr. 1. a elimina aerul aflat în materia primă fibroasă la fabricarea hârtiei. 2. a evacua aerul din pungile de aer într-o conductă, într-un rezervor etc. (< fr. désaérer)

A DEZAERA ~ez tranz. (conducte, cazane de abur, rezervoare) A lipsi de aer prin evacuarea acestuia. [Sil. -a-e-] /dez- + a aera

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezaera (a ~) (desp. de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. dezaerez, 3 dezaerează; conj. prez. 1 sg. să dezaerez, 3 să dezaereze

!dezaera (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezaerează

dezaera vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 3 sg. și pl. dezaerează

Intrare: dezaerare
dezaerare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezaerare
  • dezaerarea
plural
  • dezaerări
  • dezaerările
genitiv-dativ singular
  • dezaerări
  • dezaerării
plural
  • dezaerări
  • dezaerărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: dezaera
  • silabație: de-za-, dez-a- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezaera
  • dezaerare
  • dezaerat
  • dezaeratu‑
  • dezaerând
  • dezaerându‑
 singular plural
  • dezaerează
  • dezaerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezaerez
 (să)
  • dezaerez
  • dezaeram
  • dezaerai
  • dezaerasem
a II-a (tu)
  • dezaerezi
 (să)
  • dezaerezi
  • dezaerai
  • dezaerași
  • dezaeraseși
a III-a (el, ea)
  • dezaerează
 (să)
  • dezaereze
  • dezaera
  • dezaeră
  • dezaerase
plural I (noi)
  • dezaerăm
 (să)
  • dezaerăm
  • dezaeram
  • dezaerarăm
  • dezaeraserăm
  • dezaerasem
a II-a (voi)
  • dezaerați
 (să)
  • dezaerați
  • dezaerați
  • dezaerarăți
  • dezaeraserăți
  • dezaeraseți
a III-a (ei, ele)
  • dezaerează
 (să)
  • dezaereze
  • dezaerau
  • dezaerară
  • dezaeraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezaerare, dezaerărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a dezaera și rezultatul ei. DN
etimologie:
  • dezaera DN

dezaera, dezaerezverb

  • 1. A elimina aerul aflat în materia primă fibroasă folosită la fabricarea hârtiei. DN
  • 2. A evacua aerul din pungile de aer formate într-o conductă, într-un rezervor etc. DN
etimologie:
  • dez- + aera DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.