dextro- [At: DN³ / E: fr dextro-] Element de compunere savantă cu semnificația „(la) dreapta”.

DEXTRO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(la) dreapta”. [< fr. dextro-, cf. lat. dextra].

DEXTR(O)-, -DEXTRIE, -DEXTRU elem. „dreapta”. (< fr. dextr/o/-, -dextrie, -dextre, cf. lat. dexter, dextra)

-DEXTRU Element secund de compunere savantă, cu semnificația „(la) dreapta”, „drept”. [< fr. -dextre, cf. lat. dexter].

-DEXTRIE elem. dextr(o)-.

-DEXTRU elem. dextr(o)-.

DEXTRO- „dreapta, în partea dreaptă”. ◊ L. dextra „partea dreaptă, mîna dreaptă” > fr. dextro-, it. id., germ. id. > rom. dextro-. □ ~cardie (v. -cardie), s. f., anomalie care constă în situarea inimii în hemitoracele drept; sin. dexiocardie; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., prima fază a unei angiocardiografii, constînd în opacifierea cavității drepte a inimii și a arterei pulmonare; ~gastrie (v. -gastrie), s. f., situare a stomacului în partea dreaptă a abdomenului; ~gir (v. -gir), adj., 1. (Despre substanțe) Care deviază spre dreapta planul luminii polarizate. 2. (Despre organe vegetale) Dexiotrop* (2).

-DEXTRIE „îndemînare, abilitate”. ◊ L. dexter „drept, potrivit, dibaci” > fr. -dextrie, germ. id. > rom. -dextrie.

-DEXTRU „dreapta, spre partea dreaptă”. ◊ L. dexter „la dreapta, drept” > fr. -dextre > rom. -dextru.