2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota.

DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota.

devotat, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 345 / Pl: ~ați, ~e / E: devota] 1-2 (Persoană) care manifestă devotament pentru o persoană, o idee, o cauză etc. Si: credincios, fidel.

DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație; credincios. Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. ◊ (Substantivat) Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58.

DEVOTAT, -Ă adj. Plin de devotament, de abnegație. [< devota, după fr. dévoué].

DEVOTAT, -Ă adj. plin de devotament, credincios unei cauze, unei persoane; devot (2). (< devota)

devotat a. plin de devotament: amic devotat.

* devotát, -ă adj. (lat. devotatus și fr. dévoué). Plin de devotament.

DEVOTA, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer.

DEVOTA, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer.

devota vr [At: (a. 1774) URICARIUL I, 176 / Pzi: ~tez / E: fr dévouer, it devotare, lat devotare] 1 A se angaja fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva. 2 (Pex) A se consacra în întregime Si: a se dedica.

DEVOTA, devotez, vb. I. Refl. (Construit cu dativul sau, învechit, urmat de determinări introduse prin prep. «la») A se pune cu toată inima, fără rezerve, în serviciul unei persoane sau (mai ales) al unei cauze, al unei idei; a se consacra, a se dedica. A se devota patriei sale și binelui obștesc.La cauza cea sacră azi mă devotez cu totul. ALEXANDRESCU, P. 157.

DEVOTA vb. I. refl. A servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica, a se jertfi. [P.i. -tez. / < lat. devotare, cf. it. devotare].

DEVOTA vb. refl. a servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica. (< lat. devotare, după fr. dévouer)

A SE DEVOTA~ez intranz. A se pune la dispoziție în întregime; a se dedica; a se consacra. /<lat. devotare

devotà v. a se consacra cu totul, a se sacrifica pentru altul.

* devotéz, a -á v. tr. (lat. devóto, -áre. V. devotament). Consacru: a devota patriiĭ copiiĭ. V. refl. Mă consacru voluntar și complet cuĭva. Mă sacrific: a de devota morțiiĭ pentru patrie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

devotat adj. m., pl. devotați; f. sg. devotată, pl. devotate

devota (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă devotez, 3 se devotea; conj. prez. 1 sg. să mă devotez, 3 să se devoteze; imper. 2 sg. afirm. devotează-te; ger. devotându-mă

!devota (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se devotea

devota vb., ind. prez. 1 sg. devotez, 3 sg. și pl. devotea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEVOTAT adj. cinstit, credincios, fidel nestrămutat, statornic, (livr.) leal, loial, (reg.) slugarnic, (înv.) smerit. (O soție ~; un prieten ~.)

Devotat ≠ adulter, infidel, necredincios

DEVOTA vb. a (se) consacra, a (se) dărui, a (se) dedica, a (se) destina, a (se) hărăzi, a (se) închina, (rar) a (se) aplica, (înv.) a (se) deda, a (se) meni, a (se) pridădi, a (se) șerbi, (grecism înv.) a (se) afierosi. (Și-a ~ întreaga viață binelui obștesc.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

devota (devotez, devotat), vb.1. A consacra, a oferi, a destina. – 2. (Refl.) A se dărui, a se jertfi. Lat. devotare (sec. XIX). – Der. devotament, s. n. (abnegație, sacrificiu; fidelitate), pe baza fr. dévouement.

Intrare: devotat
devotat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devotat
  • devotatul
  • devotatu‑
  • devota
  • devotata
plural
  • devotați
  • devotații
  • devotate
  • devotatele
genitiv-dativ singular
  • devotat
  • devotatului
  • devotate
  • devotatei
plural
  • devotați
  • devotaților
  • devotate
  • devotatelor
vocativ singular
plural
Intrare: devota
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • devota
  • devotare
  • devotat
  • devotatu‑
  • devotând
  • devotându‑
singular plural
  • devotea
  • devotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • devotez
(să)
  • devotez
  • devotam
  • devotai
  • devotasem
a II-a (tu)
  • devotezi
(să)
  • devotezi
  • devotai
  • devotași
  • devotaseși
a III-a (el, ea)
  • devotea
(să)
  • devoteze
  • devota
  • devotă
  • devotase
plural I (noi)
  • devotăm
(să)
  • devotăm
  • devotam
  • devotarăm
  • devotaserăm
  • devotasem
a II-a (voi)
  • devotați
(să)
  • devotați
  • devotați
  • devotarăți
  • devotaserăți
  • devotaseți
a III-a (ei, ele)
  • devotea
(să)
  • devoteze
  • devotau
  • devota
  • devotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

devotat, devotaadjectiv

  • 1. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; devot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    • format_quote Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. DLRLC
    • format_quote Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58. DLRLC
etimologie:
  • vezi devota DEX '09 DEX '98 DN

devota, devotezverb

  • 1. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A se devota patriei sale și binelui obștesc. DLRLC
    • format_quote La cauza cea sacră azi mă devotez cu totul. ALEXANDRESCU, P. 157. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.