2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (4)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota.
DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
devotat, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 345 / Pl: ~ați, ~e / E: devota] 1-2 (Persoană) care manifestă devotament pentru o persoană, o idee, o cauză etc. Si: credincios, fidel.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație; credincios. Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. ◊ (Substantivat) Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTAT, -Ă adj. Plin de devotament, de abnegație. [< devota, după fr. dévoué].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTAT, -Ă adj. plin de devotament, credincios unei cauze, unei persoane; devot (2). (< devota)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
devotat a. plin de devotament: amic devotat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* devotát, -ă adj. (lat. devotatus și fr. dévoué). Plin de devotament.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DEVOTA, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTA, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
devota vr [At: (a. 1774) URICARIUL I, 176 / Pzi: ~tez / E: fr dévouer, it devotare, lat devotare] 1 A se angaja fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva. 2 (Pex) A se consacra în întregime Si: a se dedica.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTA, devotez, vb. I. Refl. (Construit cu dativul sau, învechit, urmat de determinări introduse prin prep. «la») A se pune cu toată inima, fără rezerve, în serviciul unei persoane sau (mai ales) al unei cauze, al unei idei; a se consacra, a se dedica. A se devota patriei sale și binelui obștesc. ▭ La cauza cea sacră azi mă devotez cu totul. ALEXANDRESCU, P. 157.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTA vb. I. refl. A servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica, a se jertfi. [P.i. -tez. / < lat. devotare, cf. it. devotare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVOTA vb. refl. a servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica. (< lat. devotare, după fr. dévouer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE DEVOTA mă ~ez intranz. A se pune la dispoziție în întregime; a se dedica; a se consacra. /<lat. devotare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
devotà v. a se consacra cu totul, a se sacrifica pentru altul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* devotéz, a -á v. tr. (lat. devóto, -áre. V. devotament). Consacru: a devota patriiĭ copiiĭ. V. refl. Mă consacru voluntar și complet cuĭva. Mă sacrific: a de devota morțiiĭ pentru patrie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
devotat adj. m., pl. devotați; f. sg. devotată, pl. devotate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
devota (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă devotez, 3 se devotează; conj. prez. 1 sg. să mă devotez, 3 să se devoteze; imper. 2 sg. afirm. devotează-te; ger. devotându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!devota (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se devotează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
devota vb., ind. prez. 1 sg. devotez, 3 sg. și pl. devotează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEVOTAT adj. v. fidel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEVOTAT adj. cinstit, credincios, fidel nestrămutat, statornic, (livr.) leal, loial, (reg.) slugarnic, (înv.) smerit. (O soție ~; un prieten ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Devotat ≠ adulter, infidel, necredincios
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEVOTA vb. v. consacra.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEVOTA vb. a (se) consacra, a (se) dărui, a (se) dedica, a (se) destina, a (se) hărăzi, a (se) închina, (rar) a (se) aplica, (înv.) a (se) deda, a (se) meni, a (se) pridădi, a (se) șerbi, (grecism înv.) a (se) afierosi. (Și-a ~ întreaga viață binelui obștesc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
devota (devotez, devotat), vb. – 1. A consacra, a oferi, a destina. – 2. (Refl.) A se dărui, a se jertfi. Lat. devotare (sec. XIX). – Der. devotament, s. n. (abnegație, sacrificiu; fidelitate), pe baza fr. dévouement.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
devotat, devotatăadjectiv
- 1. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; devot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00sinonime: credincios devot fidel
- Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. DLRLC
- Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. DLRLC
- Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58. DLRLC
-
etimologie:
- devota DEX '09 DEX '98 DN
devota, devotezverb
- 1. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A se devota patriei sale și binelui obștesc. DLRLC
- La cauza cea sacră azi mă devotez cu totul. ALEXANDRESCU, P. 157. DLRLC
-
etimologie:
- devotare DEX '09 DEX '98 DN
- dévouer DEX '98 DEX '09