3 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEVIATOR, -OARE, deviatori, -oare, s. m. și f. Membru al unui partid politic, care se abate de la linia politică a partidului; deviaționist. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. déviateur.
DEVIATOR, -OARE, deviatori, -oare, s. m. și f. Membru al unui partid politic, care se abate de la linia politică a partidului; deviaționist. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. déviateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
deviator, ~oare [At: LM / P: ~i-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr déviateur] 1-3 sn, a (Aparat, instrument, vehicul etc.) care deviază (2). 4 smf Membru al unui partid politic care se abate de la linia partidului Si: deviaționist (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVIATOR, -OARE, deviatori, -oare, s. m. și f. Membru al unui partid comunist sau muncitoresc care se abate de la linia politică a partidului. Politica antipartinică dusă de deviatorii de dreapta a avut drept efect împiedicarea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, și în primul rînd al clasei muncitoare, în ritmul prevăzut de partid și guvern. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 487. – Pronunțat: -vi-a-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVIATOR, -OARE s.m. și f. Membru al unui partid care se abate de la linia politică a partidului său. [Cf. fr. déviateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVIATOR, -OARE I. adj. care produce o deviație. II. s. m. f. membru al unui partid, care se abate de la linia politică a partidului său; deviaționist. III. s. n. dispozitiv care modifică direcția de tracțiune a turboreactoarelor, permițând frânarea avionului. (< fr. déviateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deviatoare (-vi-a-) s. f., g.-d. art. deviatoarei; pl. deviatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deviatoare s. f. (sil. -vi-a-), g.-d. art. deviatoarei; pl. deviatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!deviator (deviaționist) (desp. -vi-a-) adj. m., s. m., pl. deviatori; adj. f., s. f. sg. și pl. deviatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
- silabație: de-vi-a-toa-re
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
- silabație: de-vi-a-tor
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
- silabație: de-vi-a-tor
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
deviator, deviatoareadjectiv
- 1. Care produce o deviație. MDN '00
etimologie:
- déviateur MDN '00
deviator, deviatoaresubstantiv neutru
- 1. Dispozitiv care modifică direcția de tracțiune a turboreactoarelor, permițând frânarea avionului. MDN '00
etimologie:
- déviateur MDN '00
deviator, deviatorisubstantiv masculin deviatoare, deviatoaresubstantiv feminin
- 1. Membru al unui partid politic, care se abate de la linia politică a partidului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: deviaționist
- Politica antipartinică dusă de deviatorii de dreapta a avut drept efect împiedicarea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, și în primul rînd al clasei muncitoare, în ritmul prevăzut de partid și guvern. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 487. DLRLC
-
etimologie:
- déviateur DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.