4 definiții pentru devergondaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
devergondaj sn [At: COSTINESCU / Pl: ? / E: fr dévergondage] (Frî) 1 Destrăbălare. 2 Indecență.
DEVERGONDAJ s.n. (Franțuzism) Desfrînare, destrăbălare, dezmăț. [< fr. dévergondage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVERGONDAJ s. n. desfrânare, dezmăț. (< fr. dévergondage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
devergondaj s. n., pl. devergondaje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: devergondaj
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
devergondajsubstantiv neutru
- 1. Desfrânare, destrăbălare, dezmăț, indecență. DNsinonime: desfrânare destrăbălare dezmăț indecență
etimologie:
- dévergondage DN