DETRONÁ, detronez, vb. I. Tranz. A înlătura de la domnie, a alunga de pe tron. ♦ (Ir.) A înlătura pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție. ♦ A deposeda pe cineva de titlul de campion. – Din fr. détrôner
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A DETRONÁ ~éz tranz. 1) A deposeda de tron; a scoate din domnie. 2) A înlătura dintr-o funcție sau dintr-o demnitate; a destitui; a elibera; a concedia; a scoate. /<fr. détrôner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DETRONÁ vb. I. tr. A alunga de la tron, a scoate din domnie. ♦ (Ironic) A înlătura dintr-o demnitate, dintr-o funcție. [P.i. -nez. / < fr. détrôner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DETRONÁ vb. tr. a înlătura de la tron, a scoate din domnie. ◊ (ir.) a înlătura dintr-o demnitate, dintr-o funcție. (< fr. détrôner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DETRONÁ vb. v. mazili.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A detrona ≠ a încorona, a înscăuna, a întrona
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

detroná vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. detronéz, 3 sg. și pl. detroneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* detronéz v. tr. (fr. détrôner. V. tron). Scot din tron (din domnie), descăunez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink