DETORSIONÁRE, detorsionări, s. f. Acțiunea de a detorsiona. [Pr.: -si-o-] – V. detorsiona.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETORSIONÁRE s.f. Acțiunea de a detorsiona; detorsiune. [Pron. -si-o-. / < detorsiona].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETORSIONÁ, detorsionez, vb. I. Tranz. A înlătura o torsiune (1). [Pr.: -si-o-] – Din torsiune.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETORSIONÁ vb. I. tr. (Tehn.) A înlătura o torsiune; a întinde, a destinde. [Pron. -si-o-. / et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETORSIONÁ vb. tr. (tehn.) a înlătura o torsiune, a dezrăsuci; a întinde (la loc), a destinde. (< de1- + torsiona)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
detorsioná vb. → torsiona
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink