DETONATÓR, detonatoare, s. n. Element, dispozitiv etc. care (poate) produce detonația unei substanțe explozive. – Din fr. détonateur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DETONATÓR ~oáre n. 1) Substanță care are proprietatea de a detona un exploziv. 2) Dispozitiv care produce detonația unei încărcături explozive. /<fr. détonateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DETONATÓR s.n. Agent chimic sau mecanic care produce detonația unui exploziv. [Cf. fr. détonateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DETONATÓR s. n. 1. agent chimic sau mecanic care poate produce detonația unui exploziv. 2. exploziv capabil să producă prin detonație o undă de șoc puternică. 3. dispozitiv care creează o undă de șoc. (< fr. détonateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

detonatór s. n., pl. detonatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink