DETERMINÍST, -Ă, determiniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține determinismului, privitor la determinism. 2. S. m. și f. Adept al determinismului. – Din fr. déterministe.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETERMINÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de determinism; propriu determinismului. /<fr. déterministe
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETERMINÍST2 ~sta (~ști, ~ste) m. și f. Adept al determinismului. /<fr. déterministe
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETERMINÍST, -Ă adj. Referitor la determinism. // s.m. și f. Adept al determinismului. [< fr. déterministe].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETERMINÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al determinismului. (< fr. déterminisme)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
determiníst adj. m., s. m., pl. determiníști; f. sg. determinístă, pl. determiníste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
determiníst, -ă s. și adj. Adept al determinizmuluĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DETERMINIST ≠ stocastic.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink