DETECTÁRE, detectări, s. f. Faptul de a detecta. – V. detecta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

detectáre s. f., g.-d. art. detectării; pl. detectări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DETECTÁ, detectez, vb. I. Tranz. A identifica, a descoperi, a determina existența unui element care este ascuns (vederii). – Din fr. détecter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A DETECTÁ ~éz tranz. (gaze, substanțe radioactive, mine etc.) A identifica descoperind prezența. /<fr. détecter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DETECTÁ vb. I. tr. A descoperi și identifica (un avion, o mină explozivă, un gaz etc.); (p. ext.) a găsi, a descoperi (un talent). [< fr. détecter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DETECTÁ vb. tr. 1. a descoperi și identifica (un avion, o mină explozivă, un gaz etc.); (p. ext.) a găsi, a descoperi (un talent). 2. a realiza o detecție. (< fr. détecter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

detectá vb., ind. prez. 1 sg. detectéz, 3 sg. și pl. detecteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink